Fri. Jul 10th, 2020

Sursa foto: Libertatea

Guvernul României – suspiciuni de ilegalitate pentru banii „dăruiți” presei. DNA?

În luna mai 2020, Guvernul anunța că alocă suma de 200 de milioane de lei pentru susținerea mass-media, sub umbrela unei campanii de informare privind COVID-19. Am scris despre modul în care s-au derulat discuțiile la momentul respectiv, puteți citi mai multe AICI. La mai mult de o lună de la OUG 63 prin care a fost reglementat acest demers, apare o întrebare delicată, ce ridică suspiciuni de legalitate sau mai degrabă de ilegalitate pentru banii „dăruiți” presei.

Conform OUG 63/2020, articolul 1: „Guvernul difuzează contra cost, prin intermediul serviciilor de programe de televiziune și radiodifuziune, al ziarelor tipărite, revistelor, publicațiilor periodice, al furnizorilor de servicii media on-line și furnizorilor de publicitate prin mijloace de publicitate amplasate în localități, înregistrate în România, campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și campanii de informare publică privind modul de reluare a activităților economice și sociale după încetarea stării de urgență și alertă, pentru o perioadă de 120 de zile de la data încheierii în acest sens a contractelor de prestări servicii, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2020”. În același articol, la alineatul (3), ni se mai spune: campaniile de informare publică prevăzute la alin. (1) nu se includ în calculul duratei legale alocate publicității comerciale.

Unde intervine ilegalitatea?

Domnul Ludovic Orban, ocupat fiind cu șprițurile și cu amenzile de după, a omis să citească regulamentul CNA privind campaniile non-comerciale, prevederi pe care le poate regăsi în decizia CNA nr. 220 din 24 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 11 martie 2011. În caz că Ludovic Orban nu își mai aduce aminte, precizăm că anul 2011 era perioada în care se pregătea pentru un nou eșec electoral.

Dar să revenim la povestea care ar suscita interes pentru organele de urmărire penală și la ce anume ar fi ilegal în banii oferiți presei. În documentul CNA se menționează la art. 141: Sunt considerate mesaje noncomerciale: a) anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică, în cadrul unei acţiuni de alertă, avertizare şi informare a publicului derulate în condiţiile legii şi care nu promovează propria imagine a instituţiei. Articolul 142 pune bomboana pe coliva pomenilor oferite de Guvern către mass-media:

ART. 142

Mesajele noncomerciale nu se includ în calculul duratei legale alocate publicităţii şi trebuie să respecte următoarele condiţii cumulative:

  1. difuzarea mesajelor să fie gratuită, fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă.
  2. mesajele să fie grupate şi separate de alte mesaje publicitare şi identificate între coperte cu menţiunea “Mesaj/mesaje de interes public”.

Urmărind mesajele de informare difuzate la posturile tv, referitoare la măsurile de protecție și limitare a răspândirii infectării cu virusul COVID-19, am constatat că sunt însoțite de mențiunea „Mesaj de interes public”.  

Practic, CNA stabilește fără echivoc faptul că orice operator din media nu poate primi bani pentru difuzarea de mesaje de interes public, acestea fiind gratuite. Mai mult, conform art.87 din Legea 504/2002 (de funcționare a CNA): Orice clauze contractuale, indiferent de părți, care încalcă, în domeniul audiovizualului, dreptul publicului de a primi informații de interes public și libera concurenta sunt nule. În traducere, nu poate fi condiționată informarea publicului cu mesaje de interes prin încheierea unor convenții comerciale între părți.

Care sunt consecințele?

În primul rând, sumele de bani plătite deja de Secretariatul Guvernului – le puteți găsi AICI în formă de tabel- ar trebui să fie analizate de Curtea Conturi, care să verifice cât de legal s-au cheltuit acești bani. Dacă, și numai dacă, reprezentanții Curții de Conturi vor stabili o ilegalitate, atunci ar trebui să emită o decizie de recuperare a sumelor alocate, ceea ce cade în seama celor ce i-au cheltuit – în speță Ludovic et. Co. În mod normal, într-o astfel de eventualitate, Curtea de Conturi ar trebui să sesizeze și Parchetul ….de exemplu pentru suspiciunea de abuz în serviciu (că tot e o încadrare atât de dragă unui anumit Parchet- vezi multele anchete ale DNA) sau, Doamne ferește, chiar pentru o mică fraudă sau delapidare iar Guvernul ar trebui să se îndrepte în instanță împotriva beneficiarilor – gen Dan Voiculescu, Radu Budeanu, Zoltán Teszári, etc., pentru recuperarea banilor.

Ce se va întâmpla de fapt?

Cel mai probabil un mare nimic. Instituțiile de control de mai sus, și ele mai mult decât prietenoase (unii ar zice chiar un pic aservite) aceluiași Guvern, vor trece peste o faptă bună executată execrabil și aproape sigur ilegal iar mass-media va mulțumi și va avea grijă să asigure reciprocitatea. Și bineînțeles, din toamnă, să se asigure că importăm cât mai multă supă de liliac din Wuhan, poate avem valul doi de COVID și de pomeni acordate presei.

Citându-l pe maestrul Ion Cristoiu: „Presa Miluită s-a năpustit deja să pupe mîna Conașului de la Victoria” … „asistăm așadar la o deturnare penală de fonduri”.

2 thoughts on “Guvernul României – suspiciuni de ilegalitate pentru banii „dăruiți” presei. DNA?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: