Sun. Aug 9th, 2020

Cum NU poți să îți torni vecinul care vinde medicamente minune anti-coronavirus

Pandemia de coronavirus din România a reușit performanța deosebită de a populariza, cel puțin pe termen scurt, mai multe site-uri de mâna a doua, care au profitat de fricile, insecuritățile și anxietățile tuturor pentru a obține click-uri și notorietate.

În topul acestei categorii stau site-urile care au primit publicitate gratuită din partea unui factor neașteptat în această ecuație – ANCOM. Cele circa 15 site-uri închise de autoritatea respectivă nu au dispărut din on-line ci – absolut neașteptat pentru autoritățile române care par să existe într-o realitate diferită, au prosperat.

Într-un interviu acordat România Liberă, Nicolae Țibrigan, cercetător la Institutul de Relații Internaționale al Academiei Române și la Laboratorul pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS) amintește două efecte ale intervenției ANCOM și MAI:

1) unele din aceste publicații digitale s-au redeschis imediat, folosind un nume apropiat;

2) numărul cititorilor a crescut de mai bine de cinci-șase ori pentru fiecare. În plus, informațiile au continuat să apară pe rețelele sociale.

Motivele invocate de MAI au fost legate de răspândirea de știri false despre pandemie, însă măsura pusă în practică de ANCOM a părut uneori să fie insuficientă sau inutilă, din moment ce anumite știri false au fost preluate de site-uri main stream, dar care nu ezită să folosească click bait sau falsul senzațional în conținutul lor (de exemplu stiripesurse.ro sau capital.ro)

Mai mult, măsura adoptată de guvernul condus de Ludovic Orban a dus la critici aduse României din partea OSCE. Prin vocea reprezentantului pentru libertatea media – Harlem Desir, OSCE își exprima din luna martie îngrijorarea referitoare la măsurile adoptate de executivul de la București în domeniul media, temându-se că aceste puteri vor fi folosite discreționar pentru a diminua libertatea de exprimare a presei. OSCE a mai argumentat prin vocea reprezentantului său că ANCOM nu are expertiza necesară pentru a fi relevantă în evaluarea unei amenințări de fake news. Pe lângă problemele privind închiderea site-urilor, OSCE a mai adus în discuție, în același ton critic, mărirea termenului de răspuns din partea autorităților la solicitările de informații publice (legea 544) de la 30 la 60 de zile.

Există o soluție alternativă pentru a opri site-urile ce propagă conținut fals sau chiar nociv în această perioadă? Bineînțeles. Unul din exemplele la îndemână tuturor –  chiar și a lui Marcel Vela sau a excelentului vorbitor de limbă engleză Nelu Tătaru, este cel implementat în UK.

În Marea Britanie, Centrul Național pentru Securitate Cibernetică (NCSC) a creat un serviciu pentru raportarea de email-uri suspecte, menit a permite cetățenilor semnalarea de site-uri sau email-uri primite care promovau conținut fals legat de coronavirus (vaccinuri, medicamente, soluții naturiste, phising, etc). Conform BBC, NCSC a primit peste 10.000 de semnalări într-o singură zi, după ce serviciul a fost popularizat prin intermediul unui cunoscut canal de televiziune. Șeful NCSC, Ciaran Martin, a mulțumit publicului pentru implicare și pentru răspunsul fenomenal ce a permis închiderea a peste 300 de site-uri conexate zonei de cyber-crime.

Spre deosebire de UK, în România deciziile de închidere a site-urilor vin strict din partea unor polițiști care par să dea cu pulanul în tastatură până când nu mai scrie nimic pe ecran (sau care bagă site-ul de cultură în dubă). Dar ca să fie și mai clar cine ar trebui să fie responsabil pe partea de media on-line, trebuie spus că echivalentul NCSC în România ar fi o combinație între centrul Cyber al SRI și Cert.RO.

Adică cele două entități ar putea crea un mecanism destinat publicului – un site dedicat spre exemplu, unde am putea cu toții să semnalăm ce porcării circulă în on-line despre coronavirus. Nu știm exact cum ar putea să se ocupe centrul Cyber al SRI de asta fiindcă habar nu avem despre ei. În afară de plăcerea lor de a ne avertiza să nu deschidem macro și când le deschidem să nu le executăm, cei de la Cyber se remarcă prin tot felul de avertismente publice seci, scrise într-un limbaj demn de o tăntiță funcționar de la Ministerul Adevărului al lui Orwell.

Așa că hai să vedem cum poate să ne ajute Cert.RO – această instituție deschisă publicului, să raportăm un site care vinde vaccinul minune împotriva coronavirus. La capitolul contact, Cert.RO se dezvăluie în toată splendoarea sa birocratică – cel puțin pentru utilizatorul de rând care habar nu are ce înseamnă PGP KEY, punându-ne la dispoziție numărul magic de 0 (zero) instrumente dedicate semnalării de site-uri false. Dar nu descurajăm. Căutând în site, în secțiunea despre noi, ajungem – extrem de intuitiv și deloc la nimereală, în secțiunea RFC 2350 – cunoscută nouă tuturor, bineînțeles. Acest RFC 2350 deschide un pdf cu practic – culmea, ce înseamnă CERT.RO, dar doar în limba engleză. Trecând peste acest aspect (Nelu Tătaru o să va dea angry face pe Feisbuc), de aici aflăm – pe ultima pagină, că există adresa de mail [email protected], la care putem trimite semnalările noastre cu privire la site-uri, mail-uri pe care le suspectăm de conținut nociv sau alte tipuri de cyber crime. Dar fiți liniștiți, mecanismul ăsta nu aparține echipei din România a CERT – „There are no local forms developed yet for reporting incidents to CERT-RO”. Sau ca să înțeleagă și Nelu Tătaru – CERT-RO nu a creat formulare dedicate semnalării de incidente informatice.

În concluzie, aveți șanse mari, dacă vă pricepeți cât de cât la a vă ascunde în online, să deveniți vânzător de medicamente minune împotriva coronavirus fără ca cineva să găsească o modalitate de a vă raporta site-ul. Dar permiteți-ne să dăm și noi un sfat util: cei de la Google au creat deja un tool în CHROME care permite raportarea unui site pentru conținutul său, îl puteți găsi aici.

sursă foto:BBC.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: