Sat. Dec 4th, 2021

Guvern la sapă: cu ce ar putea ajuta miniștrii România, dacă și-ar face meseria de bază?

Șocant, răspunsul este nu cu mare lucru, ceea ce nu diferă de ceea ce fac ei acum. Întrebarea pornește de la decizia recentă a primului ministru din Irlanda, care a decis să se reapuce de meseria sa de bază – medicina, pentru a diminua deficitul de medici.

O decizie care naște întrebarea din titlu și care generează un foarte interesant exercițiu de căutare pe google. Și, bineînțeles, niște răspunsuri care arată că dacă ar exista presă cu adevărat independentă în țara asta, orice membru al Guvernului, indiferent de culoare politică, ar putea fi făcut albie de porci după câteva click-uri.

Să începem cu această primadonă a politicii dâmbovițene (mai avem una, e plecată la Bruxelles de pe la Realitatea), Ludovic Orban. Ne spune Wikipedia că Ludovic Orban ”după finalizarea studiilor medii la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1981), a absolvit cursurile Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității din Brașov (1988) și studii postuniversitare la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (1993). A lucrat apoi ca inginer stagiar la Izolatorul Târgu Secuiesc (1988–1990), inginer tehnolog la Tractorul Brașov (1990–1991) și redactor la cotidianul Viitorul Românesc (1991–1992)”. Nu știu câți dintre cei care citesc aceste rânduri știau că Orban a fost și jurnalist, dar asta demonstrează că în meseria asta e plin de lingăi încă de acum foarte mult timp. Dar să revenim la întrebarea de bază: ar putea ajuta Ludovic Orban, inginer de meserie, România făcându-și meseria de bază? VERDICT: DA, fiindcă atunci nu ar mai fi prim ministru și asta nu poate decât să ajute. Să fim serioși, principala calitate politică și administrativă a lui Orban sunt buzele calde, așa că poate dacă s-ar reapuca de construit tractoare ar face și ceva util.

Dar să continuăm. Despre Raluca Turcan ne spune site-ul Camerei Deputaților că între 1996 și 1999 a urmat cursurile Institutului Puskin din Moscova, Rusia și a obținut o diplomă în rusă comercială. Aici întrebarea acestui articol devine chiar interesantă. Deoarece, în esență, brava moldoveancă (Botoșani forever!) ar putea fi extrem de utilă în calitatea ei de … rusă comercială? Nu știu ce presupune exact diploma obținută de doamna Turcan, dar bănuiesc că dânsa cunoaște foarte bine limba rusă și se pricepe să o vorbească foarte comercial. Adică să negocieze – funcții, contracte, chestii clasic rusești. Iar în contextul geoeconomic actual, doamna Turcan ar fi chiar utilă în a negocia comercial și pe rusește venirea în țară a unor convoaie de ajutoare din Moscova, direct de la Institut. Adică de ce să avem doar zboruri NATO prin care se aduc ajutoare medicale, de ce să nu poată doamna Turcan să își folosească numeroasele calități orale și nu numai pentru a negocia cu frații ruși ai dânsei? VERDICT: Indecis, dar poate ar fi extrem de amuzant de văzut.

Următorul pe listă, Florin Vasile Câțu: despre distinsul domn ministru ne spune G4 Media că ”a absolvit Grinnell College din SUA (1996), un masterat în economie în cadrul Iowa State University (2002), iar din 2002 este doctorand al Iowa State University, potrivit alegeriparlamentare2016.ro. A fost economist în cadrul Băncii Naţionale a Noii Zeelande (2001-2003) şi în cadrul Băncii Europene de Investiţii (2003-2005). În cadrul ING Bank, a lucrat ca economist şef (2006-2007) şi şef al departamentului pieţe financiare (2007-2011), pentru ca ulterior să fie consultant şi analist economic.” Domnul Câțu pare să fie unul din puținii miniștri care și-ar putea face meseria cam în același registru ca și acum. Adică să se ocupe de manipularea cursului leului pentru varii interese obscure, să se ocupe de modul în care se percepe dobândă la dobândă, etc. Nimic schimbat. Dar știți ce îmi atrage mie atenția la domnul Câțu? Cum a reușit domnul să facă el o facultate în SUA, în 1996? Dacă în cazul doamnei Turcan pot înțelege cum a ajuns la Moscova, la ministrul de finanțe mi se pare extrem de interesant cum un român de 34 de ani ajunge să facă o facultate PRIVATĂ în SUA. Apropo, taxele estimate în 2020 de Grinnell College sunt de circa 70.000 de dolari, ceea ce se traduce cam în 43.000 de dolari în 1996, dacă folosim tool-ul ăsta – https://www.usinflationcalculator.com/. O fi avut și domnul Câțu vreo mătușă Tamara să îl ajute și pe el să facă o facultate mai de doamne ajută?Dar să revenim la întrebarea inițială. Ar putea face domnul Câțu meseria de bază? VERDICT: CLAR!!! Deși este greu de crezut că până la 34 de ani, cineva care își permite o facultate în SUA, nu a terminat nicio facultate în România. Chiar, știe cineva ce studii a terminat Câțu în România înainte de 1989?

Și ca să încheiem apoteotic, cel puțin pentru azi, o să îl alegem pe domnul Marcel Vela, ministrul de interne, cel care anunța într-o conferință de presă recentă că urmează ca primăriile să facă ”dezinsecții„ împotriva Coronavirusului. Asta, plus alte stângăcii. Dar oare ce pregătire are domnul Vela de îl recomandă pentru calitatea de șef al tuturor polițiștilor? Conform Libertatea, ”el spune că a terminat Institutul Politehnic Traian Vuia, din Timişoara, Facultatea Institul de Subingineri Reşiţa, profil mecanic, specializarea tehnologia sudării, în perioada 1984-1989. El a mai trecut, în perioada 1993-1997, Facultatea de drept, la Universitatea Europeană Drăgan, din Lugoj, profilul ştiinţe juridice.” Mda, să te cheme Marcel și să te faci sudor… Vă jur că am un instalator în agenda telefonică, nea Marcel scrie. Deci domnul Vela ar putea să își reia meseria de bază – de subinginer sudor. Adică să faci o facultate și nici măcar inginer întreg să nu fii. Noroc că domnul Vela a profitat de schimbarea în democrație a României de după 1989 și a decis că dacă nu poate fi inginer plin, măcar să se facă jurist cu drepturi depline, la Universitatea Europeană Drăgan. Bine că nu aveau ăștia o specializare de subjurist. Ca să vă dați seama cam ce facultate a terminat domnul Vela, un studiu din 2011 făcut de Asociația Universităților Europene, clasa Facultatea de Drept de la Universitatea Europeană Drăgan printre CELE MAI SLABE facultăți de profil din țară. Vă dați seama ce cursuri de drept se făceau la Lugoj: unele suficient de ușoare să le poată trece și un subinginer sudor. În cazul domnului Vela: VERDICT: NU!! Marcel Vela nu ar trebui să se reîntoarcă la meseria de bază, deoarece cine ar putea conduce mai bine polițiștii din România, dacă nu un sudor cu pretenții de jurist?

Sursă foto: Adevărul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: